Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a forma conexiuni și căi noi și de a schimba modul în care sunt “cablate” rețelele sale; neurogeneza este capacitatea și mai uimitoare a creierului de a crește noi neuroni (Bergland, 2017).
Fără neuroplasticitate, creierul nostru nu ar putea să se dezvolte. Neuroplasticitatea este un proces continuu, pe tot parcursul vietii. În perioada copilăriei au loc unele dintre cele mai importante schimbări, din punctul de vedere al structurii anatomice a creierului, și a conectivității, existând dovezi evidente ale plasticității cerebrale în timpul acestei perioade.
Neuroplasticitatea permite neuronilor să compenseze afectarea și injuriile cerebrale, să își ajusteze activitatea ca răspuns la noile experiențe, schimbările din mediu, comportament, gândire și emoții.
Fără neuroplasticitate, nu vom putea să creștem, să învățăm și să ne adaptăm la mediul în care trăim. Experiențele și trăirile noastre pot schimba structurile și rețelele creierului nostru.
Alterările plasticității cerebrale sunt asociate cu numeroase tulburări, inclusiv cu boala Alzheimer, boala Parkinson, anxietatea, depresia, tulburarea de stres posttraumatic și dependențele/adicțiile.
Când apare dependența, căile de recompensă ale creierului sunt deturnate de consumul de substanțe. Ele stimulează în exces căile neuronale din centrul de recompensă al creierului și creează o „autostradă” către drogul ales.
În trecut, clinicienii considerau detoxifierea ca fiind un tratament pentru dependență. Cu toate acestea, detoxifierea este pur și simplu eliminarea medicamentului din organism și tratamentul simptomelor de sevraj (dependența fizică). Acum știm că esența dependenței continuă mult timp după ultima doză de drog, deseori durând ani de zile. Poate fi o luptă continuă. Semnificația clinică a tuturor acestor modificări ale creierului, este că dependența, odată instalată, devine o boală cronică cu recăderi și remisiuni.
Adictia este o boala a neuroplasticitatii.
Este posibil să se creeze noi căi neuronale care să le ocolească pe cele modificate de abuzul de substanțe. Practic este necesară învățarea unei noi căi, a unui nou comportament.
Ca atunci când ne dorim să cântăm la un instrument nou sau să mergem pe bicicletă, sau să învățăm o limbă străină. Clar! Nu este simplu. Și nici ușor.
Schimbându-ne activitatea creierului existent, putem face mai ușor de accesat comportamentele sănătoase și emoțiile pozitive. Știm că creierul este maleabil, neuroplastic și influențat de mediul social.
Asta înseamnă că intervențiile terapeutice, împreună cu consilierea și comportamentele de viață sănătoase, antrenamentul în neuroplasticitate poate ajuta creierul să învețe să-și găsească plăcerea în alegerile sănătoase de viață, în recuperarea sănătății mintale și îmbunătățirea funcționării acesteia.
Îmbunătățirea mediului înconjurător crește conexiunile neuronale și neuroplasticitatea. Neuroplasticitatea înseamnă că creierul poate deveni mai fericit, mai sănătos și mai bine adaptat în fața factorilor de stres al vieții și a simptomelor de sănătate mintale subiacente.
Ce puteți face?
- Să solicitați ajutor specializat! Un psiholog/psihiatru vă poate îndruma în acest demers de schimbare
- Yoga, exercitii fizice si meditatie
- Practicarea/învatarea unei sarcini noi (să cântăm, să călătorim)
- Alimentati-vă corect, cu un regim de viață echilibrat! Hidratați-vă corespunzător! Odihniți-vă!
- Schimbati gândirea negativă! Gândiți pozitiv! Bucurați-vă de viață!
- Petreceți timp de calitate cu cei dragi!
- Fiți sinceri.
- Iubițivă!
Practica și repetiția sunt cheia. Noile căi devin mai puternice odată cu repetarea până când comportamentul devine noua normalitate. De fiecare dată când învățăm ceva nou, explorăm puterea neuroplasticității.
„Principala activitate a creierului este cea de a se schimba pe sine” – Marvin L. Minsky
Schimbarea poate incepe aici#noaddict.
Dr Nicoleta Bobuțanu
