Un studiu apărut recent în Molecular Psychiatry, semnat de către Joanna Moncrieff: ”The serotonin theory of depression: a systematic umbrella review of the evidence”, a generat discuții intense între specialiștii din domeniul psihiatriei. Practic, este o “sinteză umbrelă” care reunește rezultatele mai multor meta-analize, care sugerează faptul că nu ar exista o legătură clară și eficientă între depresie și serotonina. Noile cercetări arată că medicația antidepresivă acționează și pe alți receptori și căi neurobiologice de la nivel cerebral. În consecință, discuția nu este despre eficacitatea unui antidepresiv, cât despre înțelegerea cauzelor biologice ale depresiei dincolo de teoria serotoninergică.
Cert este faptul că DEPRESIA există. Și este mai mult de cât o stare de tristețe.
Cauze și simptome ale depresiei
OMS descrie sănătatea mintală ca fiind: „O stare de sănătate în care individul își realizează abilitățile, poate face față tensiunilor normale ale vieții, poate lucra productiv și este capabil să contribuie și el la dezvoltarea comunității“.
Conform DSM V- Manualul de Diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mentale, diagnosticul de episod depresiv poate fi pus atunci când o persoană prezintă dispoziție depresivă (tristețe) sau pierderea interesului și a plăcerii pentru ceea ce înainte îi făcea plăcere. Pe lângă aceste simptome esențiale pentru diagnostic, mai pot fi prezente următoarele simptome:
- modificări ale apetitului alimentar, cu insomnie sau creșterea nevoii de somn;
- lentoare în mișcări sau agitație; senzație de oboseală sau lipsă de energie;
- lipsa stimei de sine sau sentimente de vinovăție; dificultăți de concentrare, gândire;
- gânduri legate de moarte sau sinucidere.
Cauzele depresiei nu au putut fi elucidate pe deplin, în ciuda eforturilor depuse. Viziunea unanimă actuală a cercetărilor și clinicilor impune un model bio-psiho-social în care, la instalarea depresiei, contribuie atât perturbări biochimice la nivelul creierului cât și cauze psihologice sau sociale. În aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv se produce ca o reacție la un eveniment de viață negativ. Ulterior însă, episoadele se pot repeta fără nicio cauză aparentă.
O privire de ansamblu asupra depresiei
Episoadele depresive majore sunt tratabile la 70-80% din pacienți. Tratamentul modern al depresiei integrează terapia medicamentoasă cu intervențiile psihologice.
Conform “Analizei situației sănătății mintale” publicată în 4 februarie 2022 de către Institutul Național de Sănătate Publică, situația globală pentru sănătatea mintală rămâne provocatoare:
- Aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală în anul 2019;
- Mai mult de 1 din 100 de decese se datorează sinuciderii;
- Se cheltuie 1 trilion USD anual din cauza depresiei şi anxietății;
- Creșterea tulburărilor de anxietate cu 25,6% față de anul 2019 (76,2 milioane de cazuri noi);
- Creșterea depresiei cu 27,6% față de anul 2019 (53,2 milioane de cazuri noi);
- Femeile și tinerii sunt categoriile cele mai afectate.
- Serviciile de sănătate mintală au perturbat frecvent serviciile de sănătatea esențială;
- În timpul pandemiei COVID-19, interesul pentru sănătatea mintală este mai mare ca oricând; Și DA, DEPRESIA există. Importantă este recunoașterea simptomelor și conștientizarea necesității unui ajutor specializat.
Depresia nu trece de la sine
Depresia scade motivația, astfel că nu e tocmai ușor pentru cei care se confruntă cu ea să facă activități care i-ar energiza sau le-ar muta focusul pe ceva pozitiv.
Oricare activitate din lista de mai jos, alături de ajutor de specialitate, poate contribui semnificativ la o viața mai bună.
- Fiți generoși și găsiți moduri prin care să fiți de folos altora. O vorbă bună, un telefon dat unui prieten drag, un prânz oferit unui om al străzii. Aceste sunt gesturi mici, cu semnificație mare.
- Găsiți obiective realiste care vă oferă un sentiment de realizare. Majoritatea oamenilor se simt vinovați când vorbesc despre obiective pentru că își stabilesc obiective nerezonabile sau imposibil de realizat. De asemenea, fii atent când compari progresul tău cu al altora. De obicei comparăm cea mai mare slăbiciune a noastră cu cea mai mare putere a altei persoane. Acest lucru este nedrept (și, de obicei, oricum nu este exact).
- Programați-vă activități sau evenimente plăcute. Nu așteptați să aveți „dispoziție” pentru asta. De exemplu, acordați-vă permisiunea pentru o „vacanță” de 30 de minute sau programați un hobby sănătos în fiecare zi.
- Exersați recunoștința – observați ce a mers bine astăzi, nu doar ce a mers prost. Luați în considerare ținerea unui jurnal de recunoștință.
- Rămâneți în prezent. Această practică este uneori numită mindfulness. Cercetările arată că oamenii cu o autocompasiune mai mare au, de asemenea, o stimă de sine mai mare și încredere crescută în propria persoană.
- Mișcare și mâncare. Faceți exerciții fizice moderate de aproximativ cinci ori pe săptămână (30 de minute). Vă poate ajuta dramatic starea de spirit. De asemenea, acordați atenție modului în care tipul de mâncare sau băutură pe care o consumați vă influențează starea de spirit. Nu trebuie să țineți diete stricte sau în trend, dar oricine va fi deprimat atunci când consumă frecvent carbohidrați, mâncare nesănătoasă și băuturi energizante.
- Relații sănătoase: concentrați-vă pe oamenii care vă ridică.
- Dormiți regulat: păstrați un echilibru între timpul activ și cel dedicat odihnei. Un adult sănătos are nevoie între 7-9 ore de somn pe noapte.
Aceste obiceiuri noi, sănătoase, pot necesita timp și practică, dar dacă nu ne facem timp pentru a fi bine acum, perioadele de „stare de bine” ne pot fi impuse mai târziu.
#noaddict#noisuntemalaturidetine
#drnicoletabobutanu
