Dr. Alexandra Boloș
Extrapolând afirmația doctorului Patrick Carnes, care se referă doar la un anumit tip de adicție, putem susține ideea că: Să știi că ești dependent … nu înseamnă că ești rău sau pervertit sau fără speranță. Înseamnă că este posibil să ai o boală, o „obsesie” de care mulți s-au vindecat.
În România există o creștere a consumatorilor de droguri în general de la 1,7% la 4,3% între anii 2007 și 2010, în rândul populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. Un studiul recent al Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri, publicat în 2018, arată că francezii sunt cei mai mari utilizatori de canabis din Europa. Conform celor mai recente cifre, 41% dintre cetățenii Franței au consumat deja canabis o dată în viață. Întrebarea care imediat poate fi adresată este care de fapt sunt cifrele reale în Romania, indiferent de tipul de drog utilizat.
Tabloul clinic al consecințelor consumului de droguri este dominat de anxietate și depresie, subnutriție, sensibilitate la infecții, îmbătrânire prematură etc.
Suplimentar, se poate discuta în acest context și de adicțiile comportamentale, un concept controversat, fiind de fapt o categorie aparte între cea reprezentată de tulburările legate de consumul de substanțe psihoactive și cele ale controlului impulsului și care cuprind: gambling, internet gaming, workaholism (munca excesivă), binge eating (mâncatul compulsiv), sex, exerciții fizice intense, cheltuieli excesive, orice comportament la risc. Aceste tipuri de adicții au fost frecvent corelate cu diferite tulburări psihice.
Tratamentul adecvat ar trebui să combine abordări farmacologice și psihoterapeutice, iar comorbiditățile psihiatrice și somatice care apar frecvent în corelație cu dependența trebuie integrate în procesul terapeutic.
În 2004, Organizația Mondială a Sănătății prin grupul său de Management al Dependențelor de Substanțe a publicat o broșură care clarifică 8 concepții greșite despre alcoolism și dependența de droguri. Aceste mituri sunt:
- Dependența de droguri este doar o lipsă de voință sau o scădere a forței de caracter.
- Persoanele dependențe pot foarte ușor să treacă la un consum ocazional.
- Nu merită să se investească timp și bani pentru tratarea persoanelor dependente.
- La noi în țară nu sunt probleme legate de adicție.
- Problemele legate de adicția la alcool și droguri sunt specifice doar țărilor dezvoltate.
- Există deja suficiente cercetări și politici de sănătate legate de adicție.
- Comportamentele adictive nu sunt suficient de bine pedepsite de lege.
- Este suficient ca o persoană cu dependență sa fie internată într-un centru specific pentru a se rezolva orice problemă.
De fapt, realitatea este cu totul alta:
- Dependența este o tulburare a creierului. Este adevărat că dependența se manifestă sub formă de comportament compulsiv, dar acest comportament este puternic legat de schimbări cerebrale care apar în timp, în urma unui consum repetat de droguri. În ultimii ani, au fost identificați inclusiv factori genetici, legați de predispoziție, iar indivizii pot să fie mai mult sau mai puțin susceptibili să dezvolte o dependență de droguri.
- Odată ce o persoană este dependentă, este foarte dificil să renunțe la drog. Dependența se controlează foarte greu deoarece consumul devine compulsiv, caută drogul și utilizarea este repetitivă, chiar dacă deja sunt prezente consecințe sociale și medicale negative
- Cercetările indică faptul că investițiile făcute în terapie vor putea diminua consecințele negative sociale, medicale sau pe plan profesional.
- Toate țările se confruntă cu diferite probleme legate de dependența de droguri, incidența este în creștere, inclusiv incidența diferitelor probleme medicale legate de consumul de droguri.
- Dependența este o problemă cu care se confruntă atât țările dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare, cu impact asupra mortalității, consecințelor medicale sau sociale.
- Comportamentele legate de consumul de droguri și alcool sunt dinamice, adică vedem anumite modele care variază în funcție de diverși factori, cum ar fi disponibilitatea drogurilor, introducerea pe piață de noi substanțe, noi moduri de consum sau schimbări sociale rapide. Astfel, noi cercetări sunt necesare pentru a dezvolta noi strategii de tratament și prevenire, noi tipuri de servicii de asistență, asta pentru a înțelege legătura dintre dependențe și alte comportamente riscante.
- Încarcerarea tuturor consumatorilor și dependenților de droguri nu este o strategie eficientă de prevenție sau terapie. Consecințele pe termen scurt și lung ale consumului de substanțe sunt mortalitatea, morbiditatea, comorbiditatea, izolarea socială și stigmatizarea. Oameni care suferă de o dependență sunt printre cei mai marginalizați din societate și au nevoie de tratament și îngrijire.
- Nu există o soluție magică pentru tratamentul dependențelor. Acesta este un proces lung, de mobilizare a numeroase servicii. Dependența este o boală cronică și recurentă, care necesită tratamente repetate până când abstinența este atinsă.
Tratamentul va pune accent pe construirea puterii ego-ului, reducerea rușinii și dezvoltarea abilităților sociale. Vindecarea înseamnă o muncă lentă, o terapiei pe termen lung, trăită cu sinceritate și implicare. Relația terapeutică se formează împreună cu terapeutul, care recunoaște și confruntă acele mecanisme de apărare și adaptare care nu mai funcționează.
Alexandra Boloş este medic primar psihiatru în Clinica No addict, Șef lucrări Disciplină Psihiatrie, Facultatea de Medicină, UMF ,,Grigore T. Popa “ Iaşi.
